Posturi de radio în Brașov

Releul de radio-televiziune Vârful Tâmpa

Coordonate geografice: 45°38'08" N, 25°35'50" E ; Altitudine: 933 m
Stația de Societatea Națională de Radiocomunicații S.A. (SNR) pe Vârful Tâmpa, Brașov.

Releul de radio-televiziune Munții Bucegi - Vârful Coștila

Coordinate geografice: 45°25'37" N, 25°29'06" E ; Altitudine: 2498 m; Înălțimea: 80 m
Vârful Coștila este vârful muntos clasat al cincilea între vârfurile muntoase din Munții Bucegi, cu altitudinea de 2490 m. Este vizibil de pe creasta Pietrei Mari, precum și de pe Valea Prahovei, fiind ușor de recunoscut prin releul montat pe acesta. În noaptea de Anul Nou din 1967-1968, la 2.498 de metri altitudine, pe Coștila, în Bucegi, porneau monitoarele celui mai puternic releu radio din România din acel moment. După scurt timp, stația a început să transmită și programele Televiziunii Române, care puteau fi recepționate în tot sud-estul României, pe canalul 6 FIF (VHF) și radioreleului rusesc ”Vesna”, ce transmitea de la Moscova spre Sofia, Praga și Belgrad. Construcția stației a durat aproape 15 ani, potrivit unui reportaj Radio România Actualități, iar clădirea poate rezista chiar și unui bombardament. Releul măsoară 80 de metri înălțime, de unde rezultă o altitudine de 2.578 de metri deasupra nivelului marii, fiind cel mai înalt punct (artificial) din România. La momentul inaugurării, releul de pe Coștila era un obiectiv strategic, fiind păzit de o unitate militară. Astăzi, accesul spre clădirea releului este limitat de gardul ridicat în jurul construcției.

Stația de emisie de la Bod

Coordonate geografice: 45°45'17" N, 25°36'24" E ; Înălțimea: 2x250 m
Stația de emisie Bod este numele singurei stații de emisie pe unde lungi din România. A fost proiectată de inginerul Cartianu Popescu și construită între anii 1933-34 la Bod, după ce inițial fusese destinată unei locații de lângă Feldioara. Inventatorul Guglielmo Marconi a venit special din Londra la Brașov, pentru a asista la instalarea emițătorului inventat de el. Stația a fost pusă în funcțiune în 1935, iar emițătorul pe 1 ianuarie 1936, la ora aceea fiind cel mai puternic din România și din estul Europei. Pe atunci studiourile de radio se aflau la Bod, ulterior fiind mutate în capitală. În 1965, emițătorul englezesc a fost înlocuit cu unul fabricat în Franța, prototip „Thomson-Houston”, având o putere de 1.200kW. Din 2003, noul emițător, „Harris”, bazat pe tranzistoare și tehnologie digitală de modulare are o putere de 200 kW. În prezent funcționează pe frecvența de 153 kHz. Difuzează între orele 4 și 20 GMT „Antena Satelor” și „România Actualități” între orele 20 și 4 GMT.